Viitorul muncii și impactul Pandemiei asupra companiilor. Mihaela Perianu & Dana Cavaleru

Cum se schimbă munca post-pandemie? Ce impact are deja pandemia asupra companiilor și angajaților din România? Cum se transformă work from home? La Future Talks #36 am discutat despre Industria de HR în pandemie și impactul crizei sanitare asupra companiilor și angajaților din România cu Dana Cavaleru director executiv HR Club și Mihaela Perianu, Managing Partner AIMS Romania & Dale Carnegie Training.

Studiul național The Next Normal realizat de AIMS, la care au răspuns 309 companii având între 100 și peste 3000 de angajați, a urmărit să evidențieze ce merge bine și ce merge mai puțin bine în contextul actual.  56% dintre companii menționează dificultatea angajaților de a menține echilibrul între familie, viața privată și muncă. Spre exemplu, cea mai mare participare la cursurile gratuite oferite în această perioadă a fost la cele de management al stresului.

“Funcționăm într-o nouă extremă și cred că extremele nu aduc nimic bun.” menționează Mihaela Perianu.

În ceea ce privește reîntoarcerea în birouri, cel mai probabil vom continua să lucrăm de acasă, pentru că pe deoparte costă destul de mult amenajarea spațiilor de lucru în acord cu noile reguli de distanțare socială, iar în multe business centers nu este suficient spațiu. Printre cele mai mari probleme ale marilor clădiri de birouri se numără sistemul de ventilație și lifturile.  În ceea ce privește situația business-urilor, 9% dintre respondenți afirmă că business-ul lor este în creștere, restul sunt afectați în varii grade de la foarte mult până la moderat. În mod special aproape 80% dintre companiile din sectorul automotive au declarat că business-ul e afectat cu mai mult de 50% fiind și cei care au instituit șomajul tehnic în proporție de 72% - din domeniul HORECA 76% au declarat că au intrat în șomaj tehnic și retail 70%. În rândul celorlalți doar 19% au zis că le-a fost afectat business-ul cu mai mult de 50%.

Studiul derulat recent de HR Club la care au răspuns peste 100 de angajatori ne arată că pentru 41% din respondenți, impactul crizei asupra veniturilor este situat între 10-30%, din totalul respondenților, 20% au implementat deja reducerea salariilor, cel mai mare procent al populației afectate fiind regăsit în rândul managerilor (73%), iar cel mai mic în rândul personalului operațional (42%); șomajul tehnic a fost implementat în 30% dintre companii și aproape 38% dintre companii au înghețat creșterile salariale; regulile actuale de work from home (munca de acasă) vor fi menținute în 63% dintre organizații; pentru reîntoarcerea la birou, 57% dintre organizații iau în considerare introducerea de ture.

Printre măsurile deja aplicate s-au numărat reducerea costurilor cu furnizorii externi, renunțarea la beneficiile care nu puteau fi implementate și asigurarea cu echipamente echipamente și acces la internet securizat pentru toți angajații în perioada de lockdown. 

Multe din prioritățile HR-ului s-au schimbat în această perioadă, implementarea schimbărilor legislative, spre exemplu părinții care au copii sub 12 ani au adus multe provocări pentru specialiști. Multe companii au pus la dispoziție de asemenea programe de asistență psihologică pentru angajați. O provocare este și onboarding-ul pentru persoanele nou angajate. O petrecere de bun venit într-o videoconferință nu este la fel cu una în birou. 

Printre riscurile pentru 2020 în România de cele două invitate se numără cel legat de sistemul de educație și asigurarea unei educații adecvate. Dana Cavaleru previzionează că unele industrii nu-și vor putea reveni prea ușor, spre exemplu organizatorii de evenimente și tot supply chain-ul din spatele festivalurilor, conferințelor etc. Bineînțeles riscul de sănătate, care pe lângă riscul infectării cu COVID-19 include și riscul dat de lipsa mișcării. Pentru tinerii care abia își încep viața profesională, schimbarea stilului de viață este și va fi o provocare majoră.

Un alt risc important este cel al creșterii accentuate a șomajului. Mihaela Perianu consideră realistă proiecția de aproape 7% șomaj în 2020, poate chiar mai mult. Din acest risc derivă diminuarea păturii de mijloc în societatea românească. Accentuarea diferențelor dintre săraci și bogați, ceea ce poate deriva în creșterea infracționalității. 

Printre abilități utile în perioada următoare, mai ales pentru manageri se numără flexibilitatea. Dana Cavaleru consideră că tipologia liderului obișnuit să controleze nu prea mai are cum să fie adecvată acum. E nevoie de alt tip de lider. Cel care este capabil să ia decizii rapid și modele. Mihaela Perianu crede că  încrederea alături de empatie și capacitatea de a lucra cu tehnologia sunt valoroase acum.

Previous
Previous

Sabin Sărmaș, Autoritatea pentru Digitalizarea României: ”Cred că este important să ne gândim la un program care să permită start-up-urilor să piloteze în zona publică”

Next
Next

Siegfried Mureșan și Ramona Strugariu despre Viitorul Europei